nostalgie

ne-am hotărât într-o zi oarecare

să ne numărăm pe degete

primul al doilea al treilea

și tot așa

 

a fost o blândă revelație

o lumină veche și atât de nouă

ca dulcele Dumnezeu al lui Augustin

cel fericit și sfânt.

noi încă n-am ajuns asemenea

și nici lucrarea asta n-am dus-o la bun sfârșit.

 

(pentru că, vezi tu, numărul degetelor noastre e infinit,

precum chipul palid al unui om frumos

multiplicat la nesfârșit

de apele mai multor oglinzi)

 

și doar atât de mult ne dorisem

să ne trezim încă o dată

într-o casă pustie…

Articolul precedent
Articolul următor
Lasă un comentariu

1 comentariu

  1. anamariadeleanu

     /  Ianuarie 9, 2013

    și iarna pot fi revelații nostalgice…

    –––🙂
    BUN GĂSIT!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: